- ieşi (afară)!
- away with you! get out (of here)!elev. Out of my sightsl. clear out!
Română-Engleză dicționar expresii. 2013.
ieşi (afară)!
Look at other dictionaries:
ieşi — IEŞÍ, ies, vb. IV. intranz. 1. A părăsi un loc, o încăpere, un spaţiu închis, limitat, plecând afară; a trece din interior în exterior. ♢ expr. A ieşi afară = a defeca (2). A i ieşi (cuiva) înainte sau a ieşi în calea cuiva = a întâmpina pe… … Dicționar Român
afară — AFÁRĂ adv. Dincolo de limitele unui spaţiu închis sau apropiat; în exterior. ♢ loc. conj. Afară numai dacă nu... = numai cu conditia ca..., afară de cazul când... ♢ loc. prep. (În) afară de... = fără a mai socoti şi... ♢ expr. A da afară = a… … Dicționar Român
scoate — SCOÁTE, scot, vb. III. tranz. I. 1. A lua ceva (afară) dintr o cantitate mai mare sau din locul unde se află. 2. A extrage dintr un spaţiu, dintr un înveliş etc. pentru a elibera sau a utiliza. ♢ expr. A scoate sabia (din teacă) = a începe vrajba … Dicționar Român
da — DA1 adv. Cuvânt care se întrebuinţează pentru a răspunde afirmativ la o întrebare sau pentru a exprima o afirmaţie, un consimţământ. ♢ loc. adv. Ba da, exprimă răspunsul afirmativ la o întrebare negativă. – Din bg., rus., scr. da. Trimis de ionel … Dicționar Român
aerisi — AERISÍ, aerisesc, vb. IV. tranz. A lăsa să pătrundă aer1 (1) proaspăt într o încăpere; a expune un obiect (de îmbrăcăminte) la aer1. ♦ refl. A ieşi afară pentru a respira aer1 proaspăt; a se răcori. [pr.: a e ] – Din ngr. aerízo (aor. aérisa).… … Dicționar Român
erupe — ERÚPE vb. 1. a irupe, a izbucni, a năvăli, a răbufni, a ţâşni, (reg.) a năsădi, (prin Olt. şi Ban.) a bui, (Transilv.) a bujdi, (prin Olt.) a buşni, (Transilv. şi Mold.) a buti. (Petrolul erupe din pământ.) 2. (med.) (înv.) a se prozări.… … Dicționar Român
scăpa — SCĂPÁ, scap, vb. I. 1. intranz. A se desprinde din...; a se elibera, a se salva (dintr o cursă, dintr o strânsoare etc.); a se descătuşa. ♦ A se strecura prin..., a străbate. ♦ A ieşi cu bine dintr un necaz, dintr o încurcătură, dintr o situaţie… … Dicționar Român
erupt — ERÚPE, pers. 3 erúpe, vb. III. intranz. (Despe lavă, magmă, petrol) A face erupţie, a ieşi afară, a se revărsa cu putere; a ţâşni; a izbucni. ♦ (Despre vulcani) A azvârli cu putere afară lava; (despre sonde) a azvârli cu putere afară ţiţeiul. 2.… … Dicționar Român
pune — PÚNE, pun, vb. III. A aşeza, a instala, a plasa într un loc. ♢ expr. A pune foc = a) a incendia; b) fig. a înrăutăţi situaţia. A pune (ceva) la foc = a expune (ceva) acţiunii focului (pentru a fierbe, a găti etc.). A pune (cuiva ceva) la picioare … Dicționar Român
drum — DRUM, drumuri, s.n. 1. Cale de comunicaţie terestră, alcătuită dintr o bandă îngustă şi continuă de teren bătătorit, pietruit, pavat sau asfaltat. ♢ Drumul mare = şosea de mare circulaţie, care leagă localităţi principale. Hoţ (sau tâlhar) de… … Dicționar Român
cale — CÁLE, căi, s.f. I. 1. Fâşie de teren special amenajată pentru a înlesni circulaţia oamenilor, a vehiculelor şi a animalelor; drum. ♢ loc. adv. Din cale afară sau afară din cale = peste măsură, neobişnuit, foarte. ♢ expr. A fi (sau a sta, a se… … Dicționar Român
